Sarmizegetusa, cu numele sãu complet Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost primul oraş al Daciei romane, rămânând cea mai venerabilă metropolă a provinciei. Împãratul Traian a vrut sã facã din ea un simbol al puterii şi splendorii romane. Forul lui Traian (forum vetus), forul nou (forum novum) cu Capitoliul, amfiteatrul, templele din area sacra (Liber Pater, Aesculap și Hygia, Domnus și Domna, Templul Mare) sunt edificii superbe şi reprezentative pentru arhitectura romanã.
Sarmizegetusa este denumitã prin tradiţie capitala provinciei Dacia, deşi sediul guvernatorului se afla la Apulum (Alba Iulia). La Sarmizegetusa era sediul procuratorului financiar al Daciei Apulensis, aici reunindu-se concilium trium Daciarum, care avea ca principalã atribuţie celebrarea cultului imperial în numele tuturor comunitãţilor din provincie. Cultul imperial era în strânsã legãturã cu cel al lui Iupiter şi al triadei capitoline, în Sarmizegetusa fiind construit primul capitoliu din provincie. Acesta este unul dintre cele mai recente cercetări arheologice (2007-2010).
Iniţial colonia cuprindea între zidurile sale un spaţiu de aproape 24 hectare, extinzându-se ulterior o treime spre vest. Organizarea planimetriei oraşului a avut ca reper cele douã drumuri principale, cardo maximus (nord-sud) şi decumanus maximus (est-vest), care se intersectau în faţa forului lui Traian în punctul peste care a fost amplasat un monument, locus gromae. Drumurile din interiorul oraşului (cardines şi decumani) delimitau cartierele de locuit (insulae). Din sistemul de fortificaţii se pot distinge pe teren doar valul şi şanturile.
Prin cercetări arheologice au fost descoperite parţial zidurile incintei şi douã dintre turnurile de colţ. Spaţiul locuit în afara zidurilor (extramuros) a fost mult mai extins, întrega suprafaţã a oraşului depãşind 100 de hectare. Potrivit estimãrilor, Sarmizegetusa avea în jur de 30.000 locuitori, fiind unul dintre oraşele de dimensiuni medii ale Imperiului. Oraşul era condus de magistraţi (duumviri iure dicundo) şi de un senat municipal (ordo decurionum).